marți, 15 martie 2011

Argumente procedurale si etice impotriva cardului de sanatate

Argumente procedurale si etice impotriva cardului de sanatate
1.    Sistemul de identificare a asiguraţilor pe baza cardului cu cip este experimental, in sensul in care nu exista o experienţa probata suficient care sa ateste ca introducerea lui serveste scopurilor enunţate de autoritaţi: eradicarea fraudelor si economisirea banului public.

2.    Dimpotriva, introducerea unui nou sistem de gestionare si administrare a asiguraţilor in timp de criza inseamna schimbarea radicala a vechiului sistem cu unul nou – proces intotdeauna costisitor si riscant. Nimeni nu a discutat in mod real despre noile costuri si riscuri.

3.    Drept dovada ca sistemul e nesigur: in Marea Britanie, in sistemul centralizat al Naţional Health System, s-au pierdut datele a 93% din asiguraţi; iar in Franta fraudele se fac in continuare fara nici o opreliste, in cadrul unui sistem informatic de carduri. Cat despre costuri, inGermania implementarea – doar parţiala – a acestui sistem a costat 1, 7 miliarde de euro.

4.    Nu exista nici un fel de studii (de fezabilitate, de impact, de politici publice etc.) facute de autoritaţi pe marginea acestor probleme. Nu avem date reale, probate, verificate, despre dimensiunea fraudelor, nu avem studii comparative cu alte ţari care au incercat sistemul etc.

5.    Înca o dovada ca sistemul este nesigur este data de blocarea recenta a serverelor CAS. Înca inainte de a fi implementat sistemul exclusiv electronic si-a aratat limitele: o singura problema tehnica reuseste sa blocheze intreg sistemul. Oricat de greoi si birocratic ar fi un sistem administrativ clasic, el nu se poate bloca in mod similar.

6.    Riscurile asupra drepturilor constituţionale si asupra datelor personale nu au fost abordate in mod serios. Astfel:
a.    Nu exista nici un audit de securitate pentru cipurile care vor stoca datele personale;
b.    În acest sens, ce garanţii efective exista asupra protecţiei datelor personale si informaţiilor asupra starii de sanatate ce vor fi criptate pe cip? Şi, avand in vedere ca nu se pot aduce garanţii tehnice infailibile, la ce bun construirea unui sistem informatic in care cetaţeanul devine vulnerabil, prin expunerea datelor personale, si a celor asupra sanataţii sale, in faţa statului si a unor terţe entitaţi? (conform legii, farmacisti, medici, furnizori, dar si oricine poate procura aparate de citire a cipurilor).
c.    Nu exista nici acum, in ciuda solicitarilor asociaţiilor societaţii civile, nici un fel de informaţie asupra existenţei – sau non-existentei – unei baze de date centralizate, cu informaţiile medicale despre persoana;
d.    Singurul care devine transparent in faţa autoritaţilor si a terţelor entitaţi este cetaţeanul; in schimb, statul este complet opac in ceea ce priveste modul in care va proceda cu datele personale.
e.    Obligaţia de a te identifica drept asigurat prin deţinerea unui card cu cip – respectiv lipsa unei alternative – incalca grav dreptul la opţiune bazat pe dreptul la viaţa privata si pe libertatea constiinţei.

7.    Reamintim faptul ca MI, intr-un raspuns catre FOR, a precizat ca ”prin recunoasterea dreptului la opţiune al cetaţenilor romani, sunt respectate dreptul la viaţa privata, cat si libertatea de constiinţa ale acestora, precum si libertaţile civice specifice unui stat de drept constitutional”Implicit, lipsa acestui drept la opţiune inseamna incalcarea celorlalte drepturi constituţionale.

8.    Autoritaţile au procedat in cel mai nefericit mod cu putinţa faţa de societatea civila si faţa de necesitatea asigurarii unei dezbateri publice reale:
a.    au demarat procedurile licitaţiei publice pentru achiziţionarea cipurilor ÎNAINTEA organizarii primei dezbateri publice asupra proiectului;
b.    au promis, public si oficial, drept la opţiune si alternativa la card, promisiune incalcata prin faptul ca un asemenea drept a fost exclus din noul proiect;
c.    au descurajat orice discuţie serioasa, profunda, asupra acestui subiect prin lipsa oricaror studii asupra proiectului;
d.    au considerat de la bun inceput, in notele de fundamentare ale proiectelor legislative, ca nu este necesara consultarea societaţii civile si a Bisericii;
e.    au organizat ambele dezbateri publice in urma solicitarilor exprese ale unor asociaţii civile si le-au fixat la ore aproape imposibile, in termene scurte de timp.
9.    Toate aceste lucruri duc la o relaţie de suspiciune intre stat si cetaţeni:
a.    statul isi suspecteaza cetaţenii de fraude si incearca, in mod opac, incalcand drepturile civile si normele democratice, introducerea unui sistem informatic obligatoriu si riscant pentru libertatea persoanei;
b.    cetaţeanul suspecteaza, pe buna dreptate, statul ca intenţioneaza sa isi creasca marja de control asupra societaţii si persoanelor, avand in vedere si tertipurile jenante de care se folosesc autoritaţile pentru a asigura introducerea cardurilor cu cip obligatorii;
c.    prin propaganda de care se serveste pentru a justifica introducerea noului sistem informatic, statul acuza categorii intregi de populaţie (medici de familie, asiguraţi) de faptul ca sunt necinstiţi in raport cu legea si cu ceilalţi; acest lucru nu poate duce decat la anomie sociala si la suspiciune generalizata, vina pentru funcţionarea proasta a sistemului aparţinand in primul rand responsabililor, nu platitorilor de taxe.
10. Avand in vedere toate aceste argumente procedurale si etice, FOR considera ca lipsa dreptului la opţiune afecteaza grav, si de aceasta data, drepturile si libertaţile cetaţenesti prevazute in Constituţie.


Forul Ortodox Roman, structura federativa fara personalitate juridica, a fost fondat la 29 noiembrie 2008, prin consensul reprezentanţilor a 60 de organizaţii civice cu caracter cultural si social, care au participat la Conferinţa Asociaţiilor Laicatului Ortodox Roman. Forul Ortodox Roman este coordonat de liderii organizaţiilor: Asociaţia „Rost”, Asociaţia „Christiana”, Asociaţia Pro Vita – Bucuresti, A.R.T.R.I., si Fundaţia „Sfinţii Martiri Brancoveni”.
Link la articolul original:
Devine din ce in ce mai evident modul actual de conducere impotriva democratiei si a propriului popor. Introducerea cardului de sanatate electronic cu cip este o masura impusa cu forta de guvernarea actuala. Costurile sunt necunoscute si vor fi suportate tot de populatie si medici, dupa ce sume importante au fost deja tocate din banul public si european. Cardul de sanatate si SIUI nu vor reduce fraudele si managementul incompetent, nici nu vor imbunatati calitatea actului medical.
Prin cardul electronic de sanatate cu cip si SIUI, guvernarea actuala face transparent omul cu bolile lui, il expune unor atacuri care pot ii distruge fiinta umana, santajului, calomniei, incalcarea secretului medical si drepturilor omului. Guvernarea actuala calca demnitatea umana prin insusi modul de implementare a cardului de sanatate cu cip, in timp ce ei raman in continuare in umbra si folosesc datele in interesul lor.
Cardul de sanatate cu cip este o masura implemantata nu in folosul populatiei si spre cresterea eficientei actului medical, ci un mijloc de control asupra cetateanului si in folosul guvernarii.
Modul actual de guvernare este de tip dictatorial  si poporul guvernat, caruia ar trebui sa i se garanteze drepturile civile si democratice, este transformat in detinut si masa de experiment. Romania nu este un lagar nazist si penibilul trebuie sa ia sfarsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu